Vrancea cunoscut\u0103 patru secole ca Putna<\/h1>\n

De la sf\u00e2r\u015fitul secolului al XV-lea p\u00e2n\u0103 \u00een anul 1950 Vrancea de ast\u0103zi s-a numit Putna, iar pentru o perioad\u0103 scurt\u0103 a intrat \u00een componen\u0163a Regiunii Gala\u0163i, pentru ca, din 1968, s\u0103 se numeasc\u0103 jude\u0163ul Vrancea.<\/p>\n

\u0162inutul Putnei, atestat documentar la 2 iulie 1431 \u015fi \u0162inutul Adjudului, atestat \u00een 1460, \u00eempreun\u0103 cu p\u0103r\u0163ile dinspre r\u0103s\u0103rit ( Olteni ) se contopesc \u00een 1591 sub denumirea de \u0162inutul Putnei, condus de un staroste p\u00e2n\u0103 la 1859. Printre starosti, s-au num\u0103rat \u015fi cronicarii moldoveni Miron Costin -1688\u00a0 \u015fi Ion Neculce \u2013 1732 .
\nP\u00e2n\u0103 la jum\u0103tatea secolului al XIX-lea, \u0162inutul Putnei, cu re\u015fedin\u0163a \u00een Foc\u015fanii Moldovei, a evoluat paralel \u015fi \u00een acela\u015fi ritm cu jude\u0163ul \u00eenvecinat, R\u00e2mnicu-S\u0103rat, cu re\u015fedin\u0163a \u00een Foc\u015fanii-Munteni, condus de un c\u0103pitan de margine, cu acelea\u015fi atribu\u0163iuni ca \u015fi starostele. \u00centre cele dou\u0103 unit\u0103\u0163i administrative, desp\u0103r\u0163ite de hotarul Milcovului, au existat continue leg\u0103turi economice, administrative, culturale, matrimoniale.\u00a0<\/span>La fel de adev\u0103rat este c\u0103 la 1431 se vorbea despre Vrancea, atestat\u0103 documentar ca \u201eVarancha\u201d, o denumire de origine traco-dacic\u0103. Potrivit istoricului foc\u015f\u0103nean Cezar Cherchiu, care a studiat \u00een arhive despre istoria jude\u0163ului nostru, denumirea de Vrancea ar \u00eensemna p\u0103dure.<\/p>\n

Dou\u0103 sate de grani\u0163\u0103 au format ora\u015ful Foc\u015fani Rezultat al contopirii satelor St\u0103ie\u015fti \u015fi Br\u0103tule\u015fti, aflate pe hotar, a\u015fezarea, cu numele Foc\u015fani, este atestat\u0103 documentar \u00eentr-o condic\u0103 negustoreasc\u0103 de la Bra\u015fov ( 1456 ) \u015fi un document semnat de domnitorul T\u0103rii Rom\u00e2ne\u015fti, Alexandru Vod\u0103, la 1575. Separat \u00een Foc\u015fanii Moldovei \u015fi Foc\u015fanii Munteni, ca centru administrativ al celor dou\u0103 \u0163inuturi, apoi jude\u0163e, Putna \u015fi R\u00e2mnicu-S\u0103rat, t\u00e2rgul evolueaz\u0103 unitar ca o a\u015fezare specific de grani\u0163\u0103, c\u0103p\u0103t\u00e2nd un accentuat caracter negustoresc. Rezist\u00e2nd grelelor \u00eencerc\u0103ri ale sec.XVII-XVIII (ciuma de la 1718, n\u0103v\u0103lirile t\u0103tarilor de la 1735 \u015fi 1758, r\u0103zboaiele dintre anii 1768-1774 \u015fi 1787-1792 dintre trupele ruso-austriece \u015fi otomane), pustiirii din 1821, ciumei din 1828 \u015fi deselor incendii, ora\u015ful a cunoscut, \u00een a doua jum\u0103tate a sec. al XIX-lea, dup\u0103 unificarea sa, la 1862, o rapid\u0103 dezvoltare economic\u0103 \u015fi edilitar\u0103, cultural\u0103 \u015fi social\u0103. Epoca Unirii, cu evenimentele sale dintre anii 1848-1866, \u00eel \u00eenscriu \u00een istoria na\u0163ional\u0103 ca \u201eOra\u015f al Unirii\u201d: manifest\u0103rile revolu\u0163ionare \u015fi unioniste din iunie 1848, activitatea puternicului Comitet Unionist 1856-1859, alegerile pentru Divanurile ad-hoc \u2013 1857, manifest\u0103rile entuziaste prilejuite de alegerea lui Al.I.Cuza la Ia\u015fi-5 ianuarie 1859 \u015fi la Bucure\u015fti \u2013 24 Ianuarie 1859, activitatea Comisiei Centrale -1859-1862, Unificarea ora\u015fului -1862. La sf\u00e2r\u015fitul sec. al XIX-lea \u015fi \u00eenceputul secolului al XX-lea, la Foc\u015fani apar \u015fi se dezvolt\u0103 mici \u015fi mijlocii stabilimente industriale \u015fi comerciale (textile, piel\u0103rie, t\u0103b\u0103c\u0103rie), se \u00eenfiin\u0163eaz\u0103 \u015fcoli primare \u015fi gimnaziale, Liceul \u201eUnirea\u201d, \u015ecoala normal\u0103, \u015ecoala comercial\u0103, se traseaz\u0103 noi bulevarde, apar societ\u0103\u0163i culturale (Liga cultural\u0103 \u2013 1851, Societatea filarmonic\u0103 \u2013 1907, Doina Vrancei \u2013 1910, Biblioteca Public\u0103 \u2013 1912). Se ridic\u0103 principalele edificii edilitare \u015fi culturale: Tribunalul Jude\u0163ean, Teatrul \u201eMaior Gh. Pastia\u201d \u2013 1912, Mausoleul Eroilor \u2013 1926, Ateneul Por \u2013 1928, Banca Na\u0163ional\u0103, Palatul Telefoanelor. \u00cen\u00a0M\u0103r\u0103\u015fe\u015fti tr\u0103iau acum cinci secole doar 50 de familii de \u0163\u0103rani r\u0103ze\u015fi Atestat la 20 august 1455, \u00eentr-un document emis de domnitorul Moldovei, Petru Aron. P\u00e2n\u0103 la sf\u00e2r\u015fitul sec.al XVIII-lea, a\u015fezarea nu avea mai mult de 50 de familii de \u0163\u0103rani r\u0103ze\u015fi. La jum\u0103tatea sec.al XIX-lea, zona apar\u0163inea marilor mo\u015fii ale lui Constantin Catargiu \u015fi Gheorghe Negropontes. Construirea c\u0103ilor ferate M\u0103r\u0103\u015fe\u015fti-Bac\u0103u, M\u0103r\u0103\u015fe\u015fti-Foc\u015fani, M\u0103r\u0103\u015fe\u015fti-Panciu \u015fi M\u0103r\u0103\u015fe\u015fti-Tecuci transforma localitatea \u00eentr-un important nod de cale ferat\u0103. \u00cenfiin\u0163area la sf\u00e2r\u015fitul sec.XIX \u015fi \u00eenceputul sec.XX a Fabricii de zah\u0103r, a Fabricii chimice, a Fabricii de cherestea \u201eTi\u015fita\u201d determin\u0103 trecerea sa la statutul de ora\u015f, \u00een 1908. Cu eroicele lupte din vara anului 1917, \u00een contextul Primului R\u0103zboi Mondial \u015fi al R\u0103zboiului \u00centregirii Neamului, M\u0103r\u0103\u015fe\u015ftii \u00ee\u015fi \u00eenscrie numele pe frontispiciul istoriei europene \u015fi na\u0163ionale. Adjud, 500 de ani de istorie A\u015fezat la confluen\u0163a r\u00e2urilor Trotu\u015f \u015fi Siret, a celor dou\u0103 artere de circula\u0163ie \u2013 spre nordul Moldovei \u015fi spre Transilvania \u2013 Adjudul a devenit un important centru administrativ, comercial \u015fi punct strategic militar. Ca centru administrativ al \u0163inutului cu acela\u015fi nume este men\u0163ionat \u00eentr-un document al domnitorului \u015etef\u0103ni\u0163\u0103 Vod\u0103 (1517-1527), \u00een timpul lui Petru Rare\u015f \u015fi \u00eentr-o cronic\u0103 polon\u0103 la 1566. In 1591, \u0163inutul intr\u0103 \u00een componen\u0163a \u0162inutului Putnei. La 1600, la Adjud au f\u0103cut jonc\u0163iunea cele dou\u0103 armate ale lui Mihai Viteazul, una venind din Tara Rom\u00e2neasc\u0103, alta din Transilvania, pe Valea Trotu\u015fului, \u00eendrept\u00e2ndu-se apoi, spre Ia\u015fi \u015fi Suceava. \u00centre 1787-1792, a devenit locul unor confrunt\u0103ri militare dintre armatele ruso-austriece \u015fi otomane. \u00cen urma\u00a0online casino<\/a>\u00a0acestor confrunt\u0103ri \u015fi a deselor rev\u0103rs\u0103ri ale Siretului, locuitorii s-au str\u0103mutat la trei kilometri mai la sud, \u00eentemeind Adjudul Nou, atestat documentar la 1795. \u00cen a doua jum\u0103tate a sec.al XIX-lea, ca urmare a construirii c\u0103ilor ferate M\u0103r\u0103\u015fe\u015fti-Bac\u0103u (1872) \u015fi Adjud-Tg.Ocna (1884), a depoului de locomotive (1880), Adjudul devine un important centru feroviar care-i va influen\u0163a benefic, economic, social \u015fi demografic evolu\u0163ia sa din sec.al XX-lea. Odobe\u015fti, centru viticol \u015fi negustoresc Ca a\u015fezare uman\u0103, este atestat\u0103 documentar odat\u0103 cu \u00eenfiin\u0163area Episcopatului cumanilor la 1227. O hot\u0103rnicie dat\u0103 de domnitorul Moldovei, Miron Barnovski delimita mo\u015fia t\u00e2rgului Odobe\u015fti la 17 septembrie 1626. \u00cendeosebi ca centru viticol \u015fi negustoresc, Odobe\u015ftii cunosc un ritm mai intens de dezvoltare \u00een sec.XVIII-XIX. La 1861 devine comun\u0103 urban\u0103. Panciu, o istorie zbuciumat\u0103 A luat fiin\u0163\u0103 la \u00eenceputul sec.al.XVIII-lea, dezvolt\u00e2ndu-se \u00eendeosebi ca un centru negustoresc, de leg\u0103tur\u0103 \u00eentre zona de munte cu aceea de deal \u015fi de \u015fes \u015fi ca centru viticol. La \u00eenceputul sec.XIX devine t\u00e2rg, pentru ca, la jum\u0103tatea secolului s\u0103 devin\u0103 comun\u0103 urban\u0103. Pustiit de marele incendiu din 1869, recl\u0103dit, cade sub efectele distrug\u0103toare ale cutremurelor din 1894 \u015fi 1940. De fiecare dat\u0103 se reface prin eforturi aproape dramatice \u015fi revine \u00een via\u0163a jude\u0163ului ca unul dintre importantele sale centre administrative, comerciale \u015fi viticole. Cum au disp\u0103rut sate \u015fi cum au ap\u0103rut comune noi Despre localit\u0103\u0163ile actualului jude\u0163 Vrancea putem spune c\u0103 \u00een anul 1960 au disp\u0103rut satele Pomii Cucilor , Sesu cu Plopi \u015fi Rudari. Acum ar fi f\u0103cut parte din comuna Gura Cali\u0163ei . \u00cen 1968 au mai disp\u0103rut satele \u015eipotele , Sasu , B\u0103ncil\u0103 ,Capote\u015fti, C\u0103p\u0103tanu,Tei\u015f,Guge\u015fti, Paraschiveni, Slobozia C\u00e2mpineanca , Slobozia Vidra\u015fcu, Ro\u015fcule\u015fti, Teii , S\u0103lcu\u0163a, Odobasca- Cote\u015fti,Livedea , Nem\u0163ari , Fitione\u015fti-Pisc , Guge\u015fti-Fabric\u0103, Poiana, Maluri R\u00e2mnic, Cucue\u0163i, Poiana- P\u0103rului , Paraipani, Z\u0103br\u0103u\u0163i, Grum\u0103ze\u015fti ,Ogoarele, Obile\u015fti, Runcu, Dimaci, Dumbr\u0103vi\u0163a \u2013 Butuceni, Dumbr\u0103vi\u0163a -Nou\u0103, Tufele , Bote\u015fti,Palanca , Toharca, C\u0103liman, Cucuie\u0163ii de sub M\u0103gur\u0103, Rot\u0103re\u015fti, Vulturu de Sus. Au ap\u0103rut \u00een schimb comunele Garoafa, Poiana Cristei, T\u0103t\u0103ranu, Vintileasca , Vizantea- Livezi, Gura-Cali\u0163ei.Acum o sut\u0103 de ani\u00a0 \u00een tabloul administrativ al zonei de azi a jude\u0163ului Vrancea\u00a0 existau unele localit\u0103\u0163i\u00a0 care azi\u00a0 nu mai apar \u00een nomenclatorul localit\u0103\u0163ilor .<\/p>\n

Sursa:\u00a0adev.ro\/mnhyo0<\/a><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Vrancea cunoscut\u0103 patru secole ca Putna De la sf\u00e2r\u015fitul secolului al XV-lea p\u00e2n\u0103 \u00een anul 1950 Vrancea de ast\u0103zi s-a numit Putna, iar pentru o perioad\u0103 scurt\u0103 a intrat \u00een componen\u0163a Regiunii Gala\u0163i, pentru ca, din 1968, s\u0103 se numeasc\u0103 jude\u0163ul Vrancea. \u0162inutul Putnei, atestat documentar la 2 iulie 1431 \u015fi \u0162inutul Adjudului, atestat \u00een<\/p>\n

Read More<\/a><\/p>\n","protected":false},"author":8,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"ngg_post_thumbnail":0,"footnotes":""},"categories":[3],"tags":[],"class_list":["post-227","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-evenimente"],"yoast_head":"\n