-
-
CJ Vrancea: Drumuri mai sigure în zona de munte. Lucrări de consolidare pe DJ 205D și DJ 205M, la Năruja și Nistorești
Consiliul Județean Vrancea, prin vocea președintelui Nicușor Halici, a anunțat progresele importante înregistrate în modernizarea drumurilor județene din zona montană a județului. Lucrările de consolidare și stabilizare aflate în desfășurare pe DJ 205D, în comuna Năruja, vizează un sector afectat de instabilitate, unde intervențiile tehnice sunt de o complexitate ridicată. Potrivit reprezentanților Consiliului Județean, se lucrează intens pe trei tronsoane, unde sunt realizate ziduri de sprijin și o bază solidă cu piloți forați. Lucrările, începute înainte de Sărbătorile Pascale, avansează într-un ritm susținut.
Citeste articolul pe:
-
Festivalul – concurs interjudeţean de muzică populară Comoara Vrancei, ediţia a XXXX-a, Naruja 2024
Consiliul Judeţean Vrancea prin Centrul Cultural Vrancea, în parteneriat cu Primăria Năruja, Consiliul Local Năruja şi Obştea Năruja, au organizat duminică, 30 iunie 2024, în amfiteatrul din comuna Năruja, la ora 12.00, Festivalul – concurs interjudeţean de muzică populară Comoara Vrancei. ediţia a XXXX-a.
https://www.ziaruldevrancea.ro/timp-liber/concurenti-cu-varste-intre-12-si-90-de-anipremiati-la-recenta-editie-a-festivalului—concurs-interjudetean-de-muzica-populara-comoara-vrancei.-editia-a-xxxx-a
-
Un traseu de transhumanţă din Vrancea a intrat în patrimoniul UNESCO. Drumul oilor străbate zece localităţi
Un traseu de transhumanţă din Vrancea a intrat în patrimoniul UNESCO. Drumul oilor străbate zece localităţi
Transhumanța a intrat în patrimoniul UNESCO.Foto: ProfimediaBoteitul oilor Vrancea a intrat în patrimoniul UNESCO cu un traseu de transhumanţă care străbate zece localităţi, respectiv Soveja, Năruja, Nistoreşti, Tulnici, Paltin, Nereju, Bârseşti, Coza, Păuleşti, Negrileşti.
Citește mai mult la: https://www.digi24.ro/stiri/
sci-tech/natura-si-mediu/un- traseu-de-transhumanta-din- vrancea-a-intrat-in- patrimoniul-unesco-drumul- oilor-strabate-zece- localitati-2613311 -
Preot paroh nou în Parohia Năruja. Părintele Vasile Bratie s-a pensionat, fiul său preotul Horațiu-Petre Bratie l-a înlocuit
Preotului Vasile Bratie( foto stânga) i s-a aprobat începând cu 01 octombrie 2023, după 38 de ani de slujire, cererea de pensionare iar locul său ca paroh a Parohiei Năruja a fost luat de preotul Horațiu-Petre Bartie ( foto dreapta). Preotul, Horațiu-Petre Bartie este fiul Părintelui Vasile Bratie și slujește în Parohia Năruja de 14 ani.
Continuare text/ Video/ foto: -
VIDEO | Morile de apă tradiționale de la Nistorești și Spulber au fost restaurate și inaugurate la Zilele Satului Vrâncean
”Zilele Satului Vrâncean, un eveniment devenit tradițional, a scos la lumină , din nou, frumusețea caselor din județ și a portului popular.
La ediția din acest an s-au inaugurat morile de apă tradiționale din zonele Nistorești și Spulber, restaurarea acestora făcând parte dintr-un amplu proiect al Muzeului Vrancei (manager Romeo-Valentin Muscă).
Cu sprijinul primarilor Sorinel Vulcan (Spulber) și Teodor Dobre (Nistorești), au fost reconstituite morile de apă folosite de vrânceni de-a lungul secolelor, amplasate acum lângă casele specifice din Crângul Petrești.
Primarii de la Jariștea (Marius Ciprian Grama) și Năruja (Grigore Mihăeș) au avut grijă ca oaspeții de astăzi să guste din bucatele tradiționale, iar copiii s-au întrecut în olărit, sub coordonarea meșterului Dorel Fecioraș din Irești (Vidra)”.Continuare pe: -
„Vrancea, o istorie incompletă”, un film realizat la Năruja, în regia lui Florin-Gabriel Balaci
“Atenție, motor, acțiune! De la Cetatea Neamțului direct pe platourile mioritice ale Vrancei, la Năruja.” -
Vrancea sau „Ţara Corbilor Negri”
Vrancea sau „Ţara Corbilor Negri”
Numele dat judeţului Vrancea datează de la data de 2 iulie 1431, atestat documentar sub forma „Varancha”, denumire de origine traco-dacică.
Potrivit istoricului focşănean Cezar Cherchiu, care a studiat în arhive despre istoria judeţului nostru, denumirea de Vrancea datează de la 1431.
„Marele om de litere, istoric şi filozof Bogdan Petriceicu Hasdeu scrie în lucrările sale că originea numelui de Varancha este traco-dacică şi vine de la cuvântul vrană, care înseamnă pădure sau munte. În vechi documente, Vrancei i se mai spunea Ţara Corbilor Negri, care ar sugera desimea pădurilor”, ne-a declarat istoricul Cezar Cherciu.
La rândul lor, istoricul Nicolae Iorga şi geograful Simion Mehedinţi consideră că numele Vrancea vine din slavul “vrana”, care se traduce prin “vrana” sau “gaură de butoi”, idee sprijinită şi de forma concavă pe care o are regiunea.
După alte ipoteze, numele ar fi de origine romană, legat de numele propriu de Vrana.
Exisă însă şi legende despre Vrancea, care spun că numele vine de la cel al Babei Vrâncioaia, mamă a şapte feciori chipeşi şi viteji.
Potrivit uneia dintre legende, Baba Vrâncioaia şi-a trimis cei şapte feciori să lupte de-a dreapta domnitorului moldovean Ştefan cel Mare pentru a-l ajuta într-unul dintre războaiele duse împotriva turcilor. Drept recompensă pentru vitejia arătată în luptă, domnitorul le-a dăruit în stăpânire şapte munţi, cu dorinţa de a alcătui un ţinut care să poarte numele de „Ţara Vrancei“.
Atunci, fiecare dintre fraţi şi-a întemeiat la poalele munţilor sate care le poartă numele şi astăzi: Bodeşti, Spineşti, Negrileşti, Bârseşti, Spulber, Păuleşti si Nistoreşti.
Sursa: adevarul.ro (autor Borcea Stefan)
