Evenimente

  • Naruja veche

    …”Vechi numiri slave ca Năruja, Nereju, Putna, Coza, Mala; numiri ungureşti, pecenege sau cumane precum Tichiriş, Haga, Vizăuţ, Chilimetea; numiri româneşti ca Vidra, Colacul, Valea-Sării, Paltin, Spulber, unele arătând pe descendenţii unui moş comun: Barseşti, Bodeşti, Negrileşti, Spineşti, sunt toate dovada unei perfecte continuităţi a populaţiei de aici, din veacul al VI-lea pînă după descălecat(…)Mai spre miazănoapte, tot pe partea dreaptă a Siretului, gasim aşezările de la Trotuş, Sascut în ungureşte: fântâna Sasului şi Adjud, de asemenea anterioare întemeierii, cea dintâi nefiind însă mai veche decât din a doua jumatate a veacului al XIII-lea. Intr-adevăr, numele Trotuş în forma veche Totruş implică prezenţa tătarilor, deci aşezarea este în orice caz posterioară năvălirii lor. “…scria Giurescu în ”Istoria Românilor.

    Vezi Articolul
  • “Joimarita” de la Naruja, ziua in care “codanele” inrosesc ouale.

    In Vrancea, de sute de ani traditia spune ca ouale se inrosesc in ultimele trei zile din post, dar mai ales in Joia Mare. “Joimarita” este spaima fetelor care se grabesc sa toarca toata canepa si sa inroseasca toate ouale, ca sa nu le prinda aceasta zi cu treburile neispravite. La Naruja, oamenii pastreaza cu sfintenie obiceiul ca in Joia Mare a Pastelui sa inroseasca ouale. Traditia spune ca toate culorile trebuie sa fie naturale, preparate din flori, frunze, din fructe si coji de copaci si chiar din lemn de diferite esente. 

    Galbenul se obtine din alior cules in luna mai, din frunze de agud si zarzar, fiecare dand o alta nuanta de galben. Din flori de viorele se prepara albastrul, iar verdele din rachitica, frunze de nuc, coaja de mar dulce, mugur de mar paduret, ruja.

    Pentru rosu se folosesc frunze si flori de mar, flori de sovarv, frunze de corn si cimbrisor, coaja de maces si arin negru. In materia colorata se pune otet apoi, ouale bine spalate, se lasa cel putin o ora, dupa care se scot, se usuca bine si se pun in ,,rosala”. Ouale sunt incondeiate de codanele care se strang, dis de dimineata, la casa uneia dintre ele. Cea mai tanara pleaca dupa apa, la fantana, ferindu-se sa fie vazuta de ochii iscoditori ai vecinilor. In apa data in clocot, in care s-a turnat culoarea, sunt lasate sa cada ouale, unul dupa altul.

    “Primul ou colorat, de proba, este dat copiilor. In casa este adusa o brazda de pamant verde, in jurul careia copiii danseaza, in timp ce mananca oul. Gaoacea se umple cu aluat din faina de grau si se aseaza la grinda, sa fie noroc in casa.Ouale colorate sunt asezate in cosulete, pregatite pentru a fi binecuvantate de preot in prima zi de Paste. Intorsi de la biserica, toti membrii familiei se clatesc pe fata cu apa in care a fost lasat sa cada un ban de argint si un ou rosu. Semnificatia: sa fie toti sanatosi si rosii in obraji, curati si iertati de pacat ca argintul”, spune scriitoarea Janine Vadislav.

    Batranele satului spun ca de la oul incondeiat totul se foloseste. Nici cojile nu se arunca, acestea fiind bune de multe leacuri. Cu ele se fac descantece pentru dureri de dinti, de urechi, de gat, de ,,besica cea rea”, de roseata, de friguri, de muscatura de sarpe.

    Vezi Articolul
  • Doliul la icoanele împărăteşti

    De Lăsata Secului, în comuna Năruja din munţii Vrancei se păstrează un obicei inedit: Biserica se înveşmântează în negru, ca simbol al jertfei Mântuitorului pecruce. Doliul la icoanele împărăteşti rămâne acolo până la Înviere.
    Pentru a se pregăti cum se cuvine, femeile din sat spală temeinic vesela din bucătărie, deoarece nu vor mai mânca de dulce până la Sfintele Paști. Dacă pe vremuri se folosea leşia, în ziua de astăzi detergentul de vase a luat locul vechii soluţii obţinute prin fierberea cu apă a cenușii de lemn.
    Și ca o ultimă poftă, în această zi se pregătesc plăcinte „Poale-n brâu” umplute cu ou, brânză și alte mirodenii. În seara acestei zile, plăcinte și o strachină cu lapte se dau de pomană unor prunci, ei fiind singurii care mai au voie să mănânce în zilele următoare aceste bunătăți.
    “Tinerele noastre au fost învățate toate aceste lucruri, ele fiind cele care au menirea sfântă de a transmite mai departe tradițiile strămoșești”, spune bibliotecara Adriana Bratie care este şi soţia preotului din sat.(foto Bilioteca Naruja)
    Vezi Articolul
  • Cruci de gheață la Năruja, de Bobotează

    Pentru credincioșii din Parohia Năruja a fost prilej suplimentar de mare bucurie în aceste zile, deoarece au putut confecționa tradiționalele cruci de gheață din curtea sfintelor biserici.

    La Sf. Biserică din satul Podul Nărujei cu hramul Sf. Împărați Constantin și Elena enoriași pricepuți au confecționat adevărate opere de artă. Preotul Bratie Horațiu-Petre și-a dorit tare mult ca și în acest an Sfânta Slujbă de Bobotează să fie oficiată pe masa de gheață, așa că a apelat la oameni inimoși care l-au ajutat să-și îndeplinească această dorință.

     

    Chilian Gicu (adevărat maestru!), ajutat de Murgu Culiță, Coroiu Teodor, Hornea Ionel, Țigănașu Ionuț, Hurjui Nistor, Lupu Ionel, Dudu Maricel și Dănilă Vasile au trudit să aducă gheața și să o modeleze în așa fel încât credincioșii să aibă o surpriză plăcută mâine când vor veni la rugăciune.

    Nici la biserica parohială Sf. Cuvioasa Parascheva din centrul satului, unde păstorește preotul Bratie Vasile, creștinii n-au stat degeaba în ziua de Ajun a Bobotezei. Și aici au fost confecționate cruci de gheață, sfeșnice și, bineînțeles, masa de gheață. Plăcile de gheață au fost aduse de Hornea Ionel, Hornea Ionuț și Țigănașu Ionuț. De confecționarea crucilor s-a ocupat Rebega Nelu, Bușilă Tudorel, Coroiu M. Ionică, Dobre Ionel și Stoian Daniel.

     

    Enoriașii din Năruja au mers cu mare drag la Sfânta Slujbă de sfințire a Agheasmei celei Mari și s-au rugat și pentru înaintașii din Năruja care confecționau cruci din gheață fără drujbă sau alte utilaje moderne care ușurează mult truda în aceste timpuri: Năstase Șerban, Lazăr Rebega,Vasile Rebega, Răuță Ion, Malacu Toader, Saulea Toader, și mulți alții. Moș Costică Jecheanu, printre puținii care mai trăiesc și azi, ne povestea că aduceau cu căruțele gheața și o modelau cu fierăstraie de mână.

    Vezi Articolul