In Vrancea, de sute de ani traditia spune ca ouale se inrosesc in ultimele trei zile din post, dar mai ales in Joia Mare. “Joimarita” este spaima fetelor care se grabesc sa toarca toata canepa si sa inroseasca toate ouale, ca sa nu le prinda aceasta zi cu treburile neispravite. La Naruja, oamenii pastreaza cu sfintenie obiceiul ca in Joia Mare a Pastelui sa inroseasca ouale. Traditia spune ca toate culorile trebuie sa fie naturale, preparate din flori, frunze, din fructe si coji de copaci si chiar din lemn de diferite esente.
Galbenul se obtine din alior cules in luna mai, din frunze de agud si zarzar, fiecare dand o alta nuanta de galben. Din flori de viorele se prepara albastrul, iar verdele din rachitica, frunze de nuc, coaja de mar dulce, mugur de mar paduret, ruja.
Pentru rosu se folosesc frunze si flori de mar, flori de sovarv, frunze de corn si cimbrisor, coaja de maces si arin negru. In materia colorata se pune otet apoi, ouale bine spalate, se lasa cel putin o ora, dupa care se scot, se usuca bine si se pun in ,,rosala”. Ouale sunt incondeiate de codanele care se strang, dis de dimineata, la casa uneia dintre ele. Cea mai tanara pleaca dupa apa, la fantana, ferindu-se sa fie vazuta de ochii iscoditori ai vecinilor. In apa data in clocot, in care s-a turnat culoarea, sunt lasate sa cada ouale, unul dupa altul.
“Primul ou colorat, de proba, este dat copiilor. In casa este adusa o brazda de pamant verde, in jurul careia copiii danseaza, in timp ce mananca oul. Gaoacea se umple cu aluat din faina de grau si se aseaza la grinda, sa fie noroc in casa.Ouale colorate sunt asezate in cosulete, pregatite pentru a fi binecuvantate de preot in prima zi de Paste. Intorsi de la biserica, toti membrii familiei se clatesc pe fata cu apa in care a fost lasat sa cada un ban de argint si un ou rosu. Semnificatia: sa fie toti sanatosi si rosii in obraji, curati si iertati de pacat ca argintul”, spune scriitoarea Janine Vadislav.
Batranele satului spun ca de la oul incondeiat totul se foloseste. Nici cojile nu se arunca, acestea fiind bune de multe leacuri. Cu ele se fac descantece pentru dureri de dinti, de urechi, de gat, de ,,besica cea rea”, de roseata, de friguri, de muscatura de sarpe.