Evenimente

Aflată în inima Munților Vrancei, la o distanță de 55 km de municipiul Focșani, comuna Năruja este una din cele mai frumoase localități ale ținutului. Aici trăiesc oameni harnici, frumoși la chip și suflet, oameni care știu foarte bine să îmbine rugăciunea cu munca.

Parohia Năruja are două biserici : biserica parohială cu hramul SF.Cuv.Parascheva, monument istoric cu o arhitectură deosebită datând din anul 1788 și o biserică cu hramul Sf.Împ.Constantin și Elena, construită după evenimentele din Dec.1989.

Ca toate satele din Vrancea arhaică comuna Năruja are mai multe sate, răsfirate pe dealurile din jur, distanța dintre ele fiind destul de mare.

Credincioșii din satul Podul Nărujei al comunei trebuiau să străbată o distanță de 3 km pentru a ajunge în duminici și sărbători la Sf.Liturghie și aceeași distanță trebuia parcursă atunci când duceau pe cineva drag la cimitir.

Înaltpreasfințitului Arhiepiscop Epifanie al Buzăului și Vrancei, pe 10 oct. 1996 s-a sfințit locul și s-a pus piatra de temelie a noii biserici cu hramul Sf.Împ.Constantin și Elena. Biserica este construită din zid în stil moldovenesc, cu trei turle, una mare centrală, deschisă și două mai mici. Lucrările de zidire s-au terminat în anul 2000, iar cele de pictură, executate de pictorul Nicolae Govoreanu din Blaj, în anul 2003, an în care a avut loc și sfințirea ei , pe data de 21 septembrie. Biserica a fost dotată cu străni și iconostase și cu tot mobilierul necesar bunei desfășurări a cultului divin.

Concomitent s-au construit clopotnița din lemn, gardul de împrejmuire din zid, pe o distanță de 250 m liniari și  o Casă de Prăznuire care, din lipsa banilor, nu a fost finalizată atunci.

În anul 2009 la Parohia Năruja se înființează postul II, post pe care va fi numit tânărul preot Horațiu-Petre. P.C.Sa a dus la bun sfârșit  lucrările de amenajare a Casei de Prăznuire : s-a pus faianță și gresie, lambriu din lemn, s-au gletuit pereții, apoi a fost dotată cu mobilier, mese, scaune, vesela necesară bunei desfășurări a activității social-filantropice din această parohie. Tot aici se fac parastase și pomeniri celor plecați dintre noi, accesul la toate utilitățile oferite fiind gratuit. Casa are la etaj o încăpere pentru cancelaria parohială..

În anul 2011 s-a introdus încălzire centrală cu combustibil solid (lemn), întrucât sobele nu reușeau să încălzească suprafața foarte mare a bisericii. Tot acum s-a zidit un lumânărar din zid cu acoperiș din tablă și cu hote din inox.

Toate acestea au fost binecuvântate și sfințite de chiriarhul locului, Înaltpreasfințitul Arhiepiscop Epifanie al Buzăului și Vrancei în data de 9 septembrie 2012.

La slujba de sfințire a participat un număr mare de credincioși din parohie și din zonă și un sobor impresionant de preoți și diaconi, care au slujit alături de ierarhul lor.

A fost remarcată activitatea tânărului preot Bratie Horațiu-Petre atât de către Înaltpreasfințitul Arhiepiscop Epifanie, cât și de protoiereul de Panciu, P.C.Preot Daniel Merloiu.

I-a fost recomandat P.C.Sale să continuie lucrarea pastoral-misionară și socială în parohie, alături de preotul paroh Vasile Bratie.

Cel care a primit sarcina să coordoneze începuturile noului judeţ a fost ministrul de interne de la acea vreme, Cornel Onescu, un personaj destul de interesant în acele vremuri.

În urmă cu 45 de ani, în urma unor dezbateri destul de complicate în Comitetul Central al Partidului Comunist Român, s-a luat decizia înfiinţării judeţului Vrancea.

Tot atunci Focşaniul este declarat municipiu, sarcina de a duce la îndeplinire acest ordin revenindu-i ministrului de interne de la acea vreme, Cornel Onescu.

„Cu  voia sau fără voia noastră, judeţul Vrancea este creaţia  regimului comunist. Unii înjura acest regim , alţii îl ridică în slăvi , dar un lucru e limpede. Acum 45 de ani, după trei  dezbateri destul de agitate, una în   decembrie 1967,  alta  în ianuarie 1968 şi ultima definitivă în februarie 1968, CC al PCR a decis  că se înfiinţează   judeţul Vrancea, cu o suprafaţă de aproape 5000 de km pătraţi , după ce în  ianuarie 1968  se discutase o propunere de  judeţ Vrancea cu aproximativ 6000 Km , în care să intre şi zona din jurul oraşului Tecuci până undeva în zona actualei comune Corod”, precizează istoricul Florin Dârdală, de la Arhivele Naţionale Vrancea.

Potrivit acestuia, propunerea a picat după ce un personaj cu influenţă la Nicolae Ceauşescu, originar din zona Brăilei, fiind vorba se pare despre Manea Mănescu, a făcut agitaţie şi a determinat persoanele puternice ale timpului să creioneze un judeţ Brăila , lipsind Vrancea de cei aproape 1000 km pătraţi hotărâţi anterior.

„Astfel, pe 17 februarie 1968 ia fiinţă judeţul nostru cel de azi, iar Focşaniul e declarat Municipiu.   Cornel Onescu , ministrul de interne,  e trimis în calitate de membru al CC al PC R să ne organizeze conducerea , economia , sănătatea , administraţia etc. Cornel Onescu, fost adjunct al lui Răutu la propaganda, apoi al lui Ceauşescu la cadre, s-a pensionat în 1982, în urma refuzului de a participa, ca preşedinte al sindicatelor, la persecutarea membrilor aşa-zisei secte a “meditaţiei transcendentale”. În martie 1989 a fost printre cei contactaţi pentru semnarea “Scrisorii celor şase”, însă nu a făcut-o, pentru a nu-şi primejdui fiica şi mai ales nepoţii. Evident, semnătura unui membru al grupului aparatului de partid ar fi făcut că “Scrisoarea” să cântărească mult mai greu şi să aibă alt impact în lumea activiştilor mai tineri, în raport cu veteranii ilegalişti gen Brucan, Pârvulescu ori Apostol”, precizează Florin Dârdală.

Hotărârea privind delimitarea administrativ teritorială a municipiilor, oraşelor şi comunelor din judeţul Vrancea a fost dată pe data de 27 mai, de către Ilie Verdeţ, preşedintele consiliului de miniştri.

Conform acestei hotărâri, Vrancea avea un municipiu, patru oraşe, 59 de comune şi 331 de sate. Între timp, oraşul Adjud a devenit municipiu iar numărul comunelor a crescut cu încă nouă.

Rămâne însă de văzut ce va aduce nou regionalizarea pe care actualii guvernanţi o pregătesc anul acesta, în anumite proiecte luate în dezbatere făcându-se vorbire chiar despre desfiinţarea actualelor judeţe.

Sursa: adevarul.ro (Borcea Stefan)

Pentru reamintirea traiului autentic si domol, puteti viziona acest documentar atlas tv despre Viata de astazi in comuna Naruja.